Maximafilia la
„Salonul Carto-Filatelic Bucureşti 2015”
Articol publicat de revista „Curierul filatelic” Sibiu, nr.179/2015
Într-o perioadă în care organizarea unei expoziţii filatelice a devenit un
act de bravură, membrii activi ai Asociaţiei Filatelice din Bucureşti (A.F.B.)
au demonstrat că pot fi adevăraţi viteji organizând în perioada 26-31 octombrie
2015, Expoziţia naţională la clasa „un
panou”. Comitetul de organizare, compus din „veterani” ai filateliei
bucureştene coordonaţi de neobositul Dumitru F. Dumitru, şi-a făcut datoria ca
la carte, beneficiind de experienţa numeroaselor expoziţii organizate anterior
cu mare succes. Am remarcat existenţa unui grafic bine definit al acţiunilor
şi, într-o primă etapă, o respectare a acestuia. Expoziţia a fost anunţată din
timp, regulamentul a fost trimis spre consultare către cei interesați. Merită
remarcată şi aplaudată preocuparea membrilor comitetului de organizare pentru
realizarea unei game extinse de materiale publicitare şi filatelice dar, mai cu
seamă, performanţa de a le realiza pe toate în timp util şi de o foarte bună
calitate grafică. Graficienii consacraţi ai A.F.B., colegii Dumitru F.Dumitru
şi dr. Ioan Daniliuc, şi-au demonstrat încă o dată talentul. Catalogul Salonului Carto-Filatelic Bucureşti 2015
ilustrează cu brio activitatea A.F.B. în cei douăzeci şi cinci de ani de la
înfiinţare, aniversare căreia i-au fost dedicate toate evenimentele din
program, inclusiv expoziţia filatelică. M-a impresionat plăcut faptul că, după
finalizarea tuturor acţiunilor, ca o adevărată echipă care se respectă,
organizatorii s-au întâlnit la, deja devenita clasică, „Gâlceavă” a asociaţiei
pentru a face bilanţul şi pentru a stabili liniile directoare ale viitoarelor
acţiuni filatelice. Pentru ca latura organizatorică a expoziţiei să poată fi
apreciată cu nota zece, fac abstracţie de bâlbâiala de la finalizarea listei de
participanţi; la presiunea unor expozanţi, lista iniţial închisă şi publicată
în catalogul oficial a fost modificată în ultima clipă, creând impresia de
ostentaţie. Aşadar, comitetul de organizare merită toate felicitările şi, din
inimă, bravo!
M-am bucurat să
admir materialele expoziţiei oferite participanţilor şi, în mod firesc, am
făcut un bilanţ al rezultatelor prezentate în palmaresul consfinţit de onoratul
juriu concentrându-mă în mod special pe rezultatele clasei maximafilie. Căutând
explicaţii pentru situaţia neverosimilă a punctajelor acordate exponatelor de
maximafilie, comparativ cu palmaresul lor anterior, am ajuns la câteva
concluzii care m-au determinat să scriu acest articol. Conform raportului
juriului şi catalogului „exemplar de
lucru” utilizat numai de juriu, au fost admise şi prezente în competiţie un
număr de nouă exponate la clasa Maximafilie
– un panou. După cum au apreciat membrii din juriu, exponatele de
maximafilie au primit puncte care să echivaleze cu medalii de aur (2), medalii
de argint (3) şi... diplome de participare (4). Aceste evaluări au creat
stupoare având în vedere discrepanţa între punctajele acordate exponatelor de maximafilie
de juriul salonului şi cele acordate
aceloraşi exponate de juriile altor expoziţii (internaţionale) precum şi enorma
diferenţă între punctajele acordate clasei de maximafilie comparativ cu alte
clase, evaluate similar la expoziţiile internaţionale. Pentru susţinerea
afirmaţiei, exemplific cu cazul unui exponat de maximafilie cotat cu 78 de
puncte la expoziţiile Italia 2009-Italia şi Balkanfila
2010 -
Plovdiv dar, apreciat cu numai 66 de
puncte de juriul Salonului carto-filatelic
2015. Comentariul înscris pe fişa de jurizare este semnificativ pentru a
ilustra seriozitatea actului de jurizare: „Subiect
vast; simpatic, dar subţire”. În antiteză, un exponat al altui participant
(membru al C.E. al F.F.R.) cotat cu 80 de puncte la aceeaşi „Balkanfila 2010-Plovdiv” a fost apreciat cu 88 de puncte şi diplomă de aur
(sic!) la Bucureşti. Fapt rarisim la o expoziţie naţională care presupune o
preselecţie a exponatelor măcar pentru prestigiul expoziţiei, din totalul de
cincizeci şi opt de diplome au fost acordate şase „diplome de participare”
dintre care patru la clasa de maximafilie. Nici nu pot bănui cum au fost
justificate, de exemplu, doar douăzeci şi trei de puncte pentru un exponat. Ştiu că „hotărârile juriului sunt definitive”
şi ca urmare, vorba unui coleg al nostru, „nu contest ci comentez” activitatea
juriului.Subliniez, în
primul rând, faptul că juriul format din trei membri a fost nevoit (în absenţa probabil
motivată a preşedintelui) să coopteze ca „membru activ” secretarul juriului,
acestuia revenindu-i sarcina de a juriza tocmai exponatele clasei de
maximafilie. Remarc în acelaşi timp şi faptul că niciunul dintre membrii
juriului, inclusiv secretarul, nu se află pe lista membrilor de juriu pentru
clasa de maximafilie, listă actualizată de Comisia de maximafilie şi aprobată
de F.F.R. prin hotărârea nr.6 din 3 nov. 2011.Într-un articol
[1] realizat după jurizarea exponatelor participante la expoziţia filatelică naţională cu participare
internaţională „Filex Transsilvanica
2013” constatam şi argumentam cu regret că filateliştii-expozanţi români au
rămas în urmă cu „două-trei congrese FIP”
la capitolul documentare pentru realizarea unui exponat competitiv. Astăzi
concluzionez cu şi mai mare regret că aceeaşi constatare este valabilă şi
pentru membrii din juriu. Îmi susţin constatarea reproducând ce stipulează „Raportul juriului încheiat
la data de 29 octombrie 2015, la finalizarea activităţii de apreciere a
exponatelor prezentate în competiţie la Expoziţia Naţională clasa „Un panou”
din cadrul Salonului Carto-Filatelic Bucureşti 2015.”
„Juriul
constituit în scopul aprecierii exponatelor prezentate în competiţie şi format
din: Emanoil Săvoiu - preşedinte, Alexandru Bartoc, Şerban Drăguşanu – membri,
Emil Stanciu – secretar, a constatat următoarele:
1. În absenţa unor reglementări F.I.P. de
organizare a expoziţiilor specializate „Clasa un panou”, precum şi a
criteriilor de apreciere specifice, juriul a considerat drept bază a
activităţii de jurizare regulamentul întocmit de organizatori şi difuzat participanţilor,
regulament bazat pe observaţii şi recomandări anterioare de la expoziţii ce au
cuprins şi această clasă de participare ....”
Afirmaţia membrilor juriului nu are niciun temei şi poate fi considerată jenantă dacă luăm în considerare simplul fapt că subiectul exponatelor şi expoziţiilor „un panou” a fost destul de amplu dezbătut în revistele filatelice din ultimii ani. Faptul că o decizie care recunoaște în mod formal exponatele „un panou” a fost luată chiar la Congresul FIP de la București din anul 2008 constituie, probabil, o circumstanţă agravantă. Pentru a clarifica puţin lucrurile şi pentru a evita repetarea unor erori la alte expoziţii, încerc să sintetizez ideile expuse de domnul Jussi TUORI, fost președinte al Federaţiei Filatelice din Finlanda, membru de juriu FIP şi expert filatelic, în articolul său „Conceptul de exponate un panou” publicat în buletinul FIP, „Flash”, nr. 110 - martie 2010, reprodus şi comentat în revista philatelica.ro – nr. 3(8) 2010.Conducerea FIP a decis la Congresul din anul 2010 că, deoarece conceptul de exponat un panou, experimentat în expoziţiile FIP vreme de peste şase ani a câștigat o mare popularitate, s-a generalizat în toate ţările şi pentru majoritatea claselor (excepţiile fiind clasele de Literatură și Tineret), la expoziţii nu poate exista o clasă separată „un panou”, lucru consemnat în GREX, art.5.7. Ca urmare, la fiecare clasă expoziţională, vor putea exista şi exponate „un panou” care vor fi jurizate de aceiaşi membri de juriu după liniile directoare ale respectivelor clase cât și propriile linii directoare pentru clasa „un panou”. Decizia Congresului de la București 2008 include deja principiul după care juriul respectivei clase va juriza și exponatele „un panou”. Putem concluziona că organizarea de către AFB a unei expoziţii specializate pe „un panou” este neconformă cu prevederile FIP dar, este dreptul fiecărei asociaţii să-şi organizeze acţiunile după propria voinţă.
Afirmaţia membrilor juriului nu are niciun temei şi poate fi considerată jenantă dacă luăm în considerare simplul fapt că subiectul exponatelor şi expoziţiilor „un panou” a fost destul de amplu dezbătut în revistele filatelice din ultimii ani. Faptul că o decizie care recunoaște în mod formal exponatele „un panou” a fost luată chiar la Congresul FIP de la București din anul 2008 constituie, probabil, o circumstanţă agravantă. Pentru a clarifica puţin lucrurile şi pentru a evita repetarea unor erori la alte expoziţii, încerc să sintetizez ideile expuse de domnul Jussi TUORI, fost președinte al Federaţiei Filatelice din Finlanda, membru de juriu FIP şi expert filatelic, în articolul său „Conceptul de exponate un panou” publicat în buletinul FIP, „Flash”, nr. 110 - martie 2010, reprodus şi comentat în revista philatelica.ro – nr. 3(8) 2010.Conducerea FIP a decis la Congresul din anul 2010 că, deoarece conceptul de exponat un panou, experimentat în expoziţiile FIP vreme de peste şase ani a câștigat o mare popularitate, s-a generalizat în toate ţările şi pentru majoritatea claselor (excepţiile fiind clasele de Literatură și Tineret), la expoziţii nu poate exista o clasă separată „un panou”, lucru consemnat în GREX, art.5.7. Ca urmare, la fiecare clasă expoziţională, vor putea exista şi exponate „un panou” care vor fi jurizate de aceiaşi membri de juriu după liniile directoare ale respectivelor clase cât și propriile linii directoare pentru clasa „un panou”. Decizia Congresului de la București 2008 include deja principiul după care juriul respectivei clase va juriza și exponatele „un panou”. Putem concluziona că organizarea de către AFB a unei expoziţii specializate pe „un panou” este neconformă cu prevederile FIP dar, este dreptul fiecărei asociaţii să-şi organizeze acţiunile după propria voinţă.
În articolul citat se precizează că:
„Scopul
acceptării exponatelor „un panou” a fost dublu:
1. să
furnizeze colecţionarilor oportunitatea de a prezenta exponate pe o temă
restrânsă, care este potrivită datorită subiectului său limitat ori datorită
materialului existent limitat pentru a fi dezvoltată pe un panou, sau
2. să
furnizeze expozanţilor la nivel de club, regional sau chiar naţional, o cale
mai ușoară pentru a-și începe cariera expoziţională.
Al doilea scop
nu este discutat în Liniile directoare FIP. Principiile de jurizare la nivel de
club sau regional sunt responsabilitatea fiecărei federaţii filatelice
naţionale. La expoziţiile naţionale vor fi însă, urmate liniile directoare
FIP în scopul îndeplinirii cerinţelor pentru calificarea la expoziţii
internaţionale.”[2].
Este evident că, în spiritul respectării dreptului de
autonomie pentru deciziile unei asociaţii ,
organizatorii şi juriul au optat pentru o variantă proprie de regulament care a
avantajat expozanţii debutanţi dar, rezultatele nu pot fi luate în considerare
pentru calificarea la expoziţii internaţionale.Mai relevez faptul că regulamentele prevăd imperativ
că toţi expozanţii vor primi o diplomă pentru exponatul la clasa un panou.
Punctajul primit de către expozant va fi notat pe diplomă. De asemenea, diploma
va fi marcată în mod specific cu textul „Exponat Un Panou”. Nu se acordă şi
medalia expoziţiei.
Mărturisesc că titlul iniţial al articolului meu era
„O miuţă în... curtea AFB”. Era o ilustrare a concluziilor discuţiilor despre
acţiunile neconforme cu regulamentele internaţionale dar „conforme” cu regulile
proprii precum cele ale şcolarilor care încing câte o miuţă cu reguli impuse de
cel din clasa cea mai mare. Am avut plăcerea de a participa la „Gâlceava AFB”
în care s-a făcut bilanţul expoziţiei şi am înţeles că titlul nu ar fi real
deoarece, în timp ce „elevii” lucrau în clasă cu hărnicie, coordonaţi de un
„diriginte” inimos, într-un colţ din curtea şcolii, doar „profesorii” au pus de
o miuţă!Mihai Ceucă
secretar al S.R.M.D.V.N
Bibliografie:
[1] - revista Philatelica.ro – nr. 5(28) - 2013
[2] - revista Philatelica.ro – nr. 3(8) - 2010
Anapoda...
Articol
publicat în revista „philatelica.ro” nr.4(39) din 2015
Succesul
incontestabil al Salonului filatelic BUCUREŞTI 2015 a fost umbrit de modul în
care au fost jurizate exponatele la clasele de maximafilie şi filatelie
tematică. În absenţa din juriu al unui membru atestat la aceste clase, aceasta
a fost făcută anapoda.
O primă
jurizare profund anapoda o înregistrăm în ceeace priveşte exponatul de
maximafilie „Elefantul” a domnului Mihai Ceucă, al cărui palmares la nivel FIP
/ FEPA este de 78 pct. atât la ITALIA 2009 cât şi la BALKANFILA 2010. Dar la
Salonul filatelic BUCUREŞTI 2015 primeşte numai 66 pct. Cam mult în defavoarea
expozantului! O altă
jurizare de neînţeles este cea a exponatelor familiei Salade, care primesc cam
o treime din punctajul maxim. Este greu de acceptat că nişte experţi
recunoscuţi în maximafilie pot realiza exponate la un nivel atât de scăzut! Totodată nu am
înţeles cum s-a făcut evaluarea exponatelor scoală a domnului dr. Ioan
Daniliuc. Nu este
important că nu am înţeles noi, probabil că important, în cazul domnilor dr. Ioan
Daniliuc şi prof. Nicolae Salade a fost să fie inversată o scară a valorilor
din maximafilie.Dorim să subliniem supra aprecierea exponatului de filatelie
tematică „Aboriginal Whaling in Polynesia”, 92 puncte, care la o expoziţie de
rang FIP / FEPA sau chiar Balkanfila, nu obţine mai mult de 60 puncte. Deasemenea
constatăm o supra evaluare a exponatului de filatelie tematică „The Beatles
story” (75 pct.), care peste puţin timp, la NOTOS 2015, este evaluat cu 68 pct. Nu putem să nu
remarcăm subaprecierea exponatului dlui Victor Necolau – „Beethoven miracolul
muzicii”, care aici obţine 58 pct., iar peste câteva săptămâni la expoziţia
europeană NOTOS 2015, obţine 70 pct.
Mult
subevaluat este şi exponatul de literatură a dlui Nicolae Stan, care aici
primeşte 57 pct. (bronz), iar peste câteva săptămâni la NOTOS 2015, primeşte 81
pct. (vermeil). Este prea mare diferenţa de punctaj pentru a admite orice fel
de comentarii. În final, să nu uităm mesajul pe care-l degajă exponatul de
cartofilie „Haina face pe ... câine” al domnului Dan Candiani.
În concluzie,
această manieră de jurizare anapoda am înţeles-o ca o încurajare a unor
expozanţi şi ca o descurajare a altora. Acest fapt nu va contribuii la
menţinerea activităţii expoziţionale în România nici măcar la nivelul actual.
Păcat! Cui
foloseşte?
Dan
N. DOBRESCU
A.I.J.P.
Ca un Post Scriptum la
articole, se impune a preciza că s-a decis la nivelul Comitetului Director al
Societăţii Române de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga”, sesizarea Comisiei de
maximafilie a F.F.R. în privinţa nerespectării regulamentului de constituire şi
funcţionare a juriului expoziţiei. La nivelul SRMDVN se va decide asupra
oportunităţii participării exponatelor membrilor săi la viitoarele expoziţii
organizate de A.F.Bucureşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu